Mereu am cautat mai departe. N'am vrut ce mi se da, am vrut ce e mai bun. Nu topuri, ci ce cred eu ca e mai bun. In orice domeniu, de la gastronomie la muzica si/sau culoare, am vrut sa am ceva AL MEU. Imposibil. Dar macar sa il impart cu putini oameni, cu putini din jurul meu.
Imi place cum arata mobilierul de inspiratie asiatica. Imi place de mult, dar incepe sa ma sufoce. Tot ce e "misto" acum, la tine acasa, in club sau intr-un birou, e sa ai masuta cat mai mica, eventual alba sau neagra si cat mai putin rotunjita, doamne fereste sa ai vre'o curba strscurata sau mai mult de 3 culori. Ma deranjaza golata care imi fura visul. Ma port ca un copil: "eu l-am vazut primul". Cred ca o sa dau vina pe cafenele , cluburi si in general pe tot aduna oameni inauntru. Pe lipsa lor de inspiratie, pe idea de "am vazut eu ceva marfa... fac la fel", pe cei ce dau bani pe kitsch-urile ce eu aparut peste tot (traiasca IKEA, nu?).
Se pare ca in zilele noastre singurele variante de amenajare interioara sunt (ma refer la restaurante): minimalist si traditional (unde servim o pizza, eventual).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu